joi, 17 septembrie 2009

Poveste cu fantome

Locul intamplarii: langa comuna Havarna este un sat mic numit Grivita, in nordul judetului Botosani.
Pe drumul care duce spre Havarna, imediat, la iesirea din satul Grivita era o saratura, pe care multe lume nu o stia si in care multi au sfarsit in vreme de furtuna.
Pe locul mlastinii se spune ca in timpul razboiului s-ar fi dus o lupta mare intre armata roman si cea rusa si ca ar fi murit foate multi soldati de ambele parti. Lumea cand a vazut atata lume moarta au facut morminte si i-au ingropat pe toti acolo.
In timp au venit rusii si si-au impus regimul, si din cauza aceasta au murit foarte muti oameni prin locuri acelea, toti erau adunati si ingropati in acel loc, in gropi comune si care nu au fost acoperite complet.
Cand s-au mai linistit luptele si lumea s-a linistit din furtuna ei trecatoare a venit si furia lui Dumnezeu. A plouat multe zile si in gropilor comune s-au adunat apele de la ploaie si au format o saratura foarte periculoasa. Oamenii locului stiau de ea si avertizau pe cati intalneau, de pericolul de a se indeparta de la drum si de-a sfarsi in ea.
Dar mai venea cate o furtuna si mai erau si oameni care aveau nefericita ocazie de a trece pe acolo. Cei care au scapat teferi povestesc ca au auzit lupte si impuscaturi, oameni care tipau si stricagau cai si cum ar fi fost la lupta. Cei ma multi erau inspaimantati de ce auzeau noaptea pe acolo si de cele mai multe ori spuneau „sa te fereasca Dumnezeu sa treci noaptea pe acolo, mai ales dupa miezul noptii, iti vine sa juri ca este iadul pe panant acolo”.
Acestia au fost cei care au scapat cu viata dar au fost cazuri in care oamenii s-au inecat cu tot cu animale. De cele mai multe ori ei rataceau drumul. Si cand vedeau prin padurice, luminile casele o lua pe de-a dreptul si se inpotmoleau in saratura, pentru ca era furtuna nu-i auzea nimeni cand striga dupa ajutor. Si astfel oamenii aveau parte de o moarte groaznica.
Si acum mai sunt oameni care cand trec pe acolo dupa miezul noptii aud lucruri care parca nu sunt de pe lumea acesta. Multi zic ca acolo parca iese iadul la dans noaptea. Chiar si preotul nu a putut linisti decat putin lucrurile. In timp saratura a fost acoperita de oameni. Acum nu se mai ineca nimeni acolo dar spiritele acelea nelinistite inca se mai aud si cel mai bine in noptile cu frutuna.

Si comuna asta e aproape de locul meu natal ;)) wtf?

Sursa: citapedia.ro

Un comentariu:

Anonim spunea...

imi pare bine ca ti-a placut povestea mea. si sa nu uit ai luat-ode pe forumul celor de la citapedia
era sa uit eu sunt autoarea.
Nygma

BlogRank
free counters